Nicușor Halici: Asta mi-a spus unul dintre dascălii mei în timpul cât eram elev și aceste vorbe mi-au rămas adânc întipărite în minte și în inimă. Iar azi, la Adjud, am dat curs cu mare emoție, invitației de a fi alături de cadre didactice, reprezentanți ai Ministerului Educației, invitați speciali din România dar și de peste hotare, la o reuniune prilejuită de două evenimente deosebite: Ediția a V-a a Congresului Internațional al Dascălilor Români și celebrarea a 120 de ani de la înființarea Școlii Generale ”Mihail Armencea”. Cu această ocazie, vă transmit la mulți ani de frumoasă și generoasă existență, dascălilor, elevilor și părinților! Am subliniat de fiecare dată că educația este prima și cea mai importantă cale de a ne forma ca oameni, în primul rând. După Dumnezeu și părinți, dascălii au ocupat acest loc fruntaș în viața mea. Ei și-au pus amprenta pe existența și pe formarea profesională a noastră, a tuturor și tocmai de aceea, le port respect și prețuire permanente. Schimbările din sistemul de educație vin în pas cu evoluția tehnologică dar undeva, printre toate acestea, se pierde din emoția pe care o aveau generațiile de elevi din trecut, legat de școală. Știu și că, pe măsura nobleții misiunii dumneavoastră, actul de educație presupune sacrificii pe care le faceți în fiecare zi. Vă felicit pentru toate aceste eforturi și să aveți convingerea că susținerea mea pentru tot ce înseamnă educație, este necondiționată! Nu pot încheia fără să citez pe unul din cei mai mari filosofi ai timpurilor, Aristotel, care acum peste 2000 de ani a spus “ Rădăcinile educației sunt amare, dar fructele sunt dulci” , încercând de atunci să ne facă să înțelegem că cel mai de preț dar pe care îl putem oferi unui copil este educația. Cât de adevărat și actual este acest citat!