Zilele acestea, Serviciul de Probațiune Vrancea a împlinit 20 de ani, timp scurs de la debutul activității de probațiune în Vrancea la data de 17 mai 2000. Atunci, în urmă cu 20 de ani, și-a început activitatea ca centru pilot, printr-un ordin al ministrului Justiției, pentru un an, Serviciul Experimental de Probațiune Vrancea, finanțat din fonduri neguvernamentale. Similar, în România, în perioada 1997 – 2001, au funcționat alte 10 centre pilot.
Se cunoaște faptul că pe plan internațional instituția probațiunii are o vechime apreciabilă, în România, din rațiuni ideologice, a fost ignorată până aproape de sfârșitul secolului al XX-lea. În acest context, trebuie menționat faptul că, în România, probațiunea a început să se dezvolte după anul 1996 când la Penitenciarul Arad a fost inițiat de către Direcția Generală a Penitenciarelor (astăzi, Administrația Națională a Penitenciarelor) un proiect pilot, care a constat în înființarea și funcționarea unui serviciu experimental de probațiune. Rezultatele obținute, în aceste centre pilot, în lucrul cu persoanele condamnate menținute în stare de libertate au convins factorii de decizie din Ministerul Justiției, dar și pe cei politici și din septembrie 2001, au luat ființă 28 de servicii de probațiune finanțate din fonduri guvernamentale, iar din decembrie 2002 alte 13 servicii.
Acesta a fost trecutul, astăzi, misiunea Sistemului de probaţiune din România, așa cum prevede art. 2 alin. (3) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, este de a promova pedepsele şi măsurile neprivative de libertate în vederea reducerii costurilor sociale ale executării sancţiunilor şi măsurilor penale prin diminuarea populaţiei din unităţile penitenciare, valorificarea potenţialului socioeconomic al infractorilor şi menţinerea siguranţei comunităţii.
Activitatea de probaţiune constă, în principal, în întocmirea de referate/rapoarte de evaluare a inculpaţilor şi persoanelor supravegheate la solicitarea organelor judiciare şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti în cazul persoanelor faţă de care s-au dispus pedepse şi sancţiuni neprivative de libertate constând în respectarea unor măsuri şi executarea unor obligaţii. În evidența serviciului de probațiune se află minori, dar și persoane majore care au comis infracțiuni contra patrimoniului, contra vieții și libertății persoanei, contra libertății și integrității sexuale, infracțiuni de corupție, contra siguranței circulației pe drumurile publice sau infracțiuni privitoare la regimul drogurilor.
Schema de personal a Serviciului de Probațiune Vrancea cuprinde 11 posturi, 10 consilieri de probațiune și șeful serviciului. Un post de consilier de probațiune este vacant la această dată. În ceea ce privește specializarea echipei, aceasta poate fi considerată eterogenă, în cadrul serviciului de probațiune regăsindu-se 4 dintre cele 5 specializări admise de lege pentru a putea deveni consilier de probațiune: asistență socială, psihologie, pedagogie și drept.
Activitatea serviciului de probațiune se desfășoară la sediul central din mun. Focșani, însă, bilunar, câte doi consilieri de probațiune asigură desfășurarea activității și la sediul secundar din Adjud unde au loc întrevederi conform planurilor de supraveghere cu persoanele aflate în supravegherea serviciului de probaţiune care au domiciliul în circumscripția Judecătoriei Adjud, se relaţionează ori de câte ori este nevoie cu conducerea instanţei, parchetului, poliției și primăriei. De asemenea, la sediul secundar, au loc întrevederi cu inculpații pentru care organele judiciare solicită referate sau rapoarte de evaluare.
Săptămânal, serviciul de probațiune asigură participarea unui consilier de probațiune la comisia de liberare condiţionată din Penitenciarul Focşani. Participanţii din partea serviciului de probațiune au intervenţii ori de cate ori situaţia o impune, atenţia îndreptându-se către condiţiile/relaţiile din familia persoanei private de libertate şi perspectivele ocupării unui loc de muncă (pregătirea profesională, calificarea/recalificarea sau discutarea altor detalii ce ţin de profesie şi loc de muncă) – în cazurile propunerilor de liberare condiţionată.
Este de la sine de înțeles că în activitatea de sprijinire pentru reinserție socială a persoanelor vulnerabile, care au încălcat legea penală, serviciul de probațiune nu acționează singur, colaborarera cu alte instituții publice este cheia reușitei în cazurile manageriate. În acest sens, s-au dezvoltat relații de colaborare axate pe îndeplinirea scopului și obiectivelor serviciului de probațiune, lista cu partenerii completându-se an de an, putând să spunem astăzi că partenerii, de pe plan local, ai Serviciului de Probațiune Vrancea, deveniți tradiționali sunt:
- Instanțele și parchetele;
- Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea;
- Inspectoratul Județean de Jandarmi Vrancea;
- Biserica;
- Primăria mun. Focșani, primăriile din județ;
- Penitenciarul Focșani;
- Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Vrancea;
- Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vrancea;
- Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Vrancea;
- Serviciul Public Comunitar de Evidența Persoanelor Vrancea;
- Inspectoratul Școlar Județean Vrancea;
- Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Vrancea;
- Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Vrancea.
Punctual, activitățile derulate de serviciul de probațiune sunt de:
- Realizare a evaluării inculpaților, a minorilor aflați în executarea unei măsuri educative, respectiv a persoanelor supravegheate, din oficiu sau la solicitarea organelor judiciare, potrivit legii;
- Sprijinire a instanțelor de judecată în procesul de individualizare a pedepselor și măsurilor educative;
- Coordonare a procesului de supraveghere a respectării măsurilor și executării obligațiilor stabilite în sarcina persoanelor supravegheate față de care instanța a dispus: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiționată;
- Coordonare a procesului de supraveghere a respectării uneia dintre următoarele măsuri educative neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică;
- Coordonare a executării pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității;
- Derulare de activități specifice în legatură cu persoanele private de libertate;
În vederea întocmirii referatelor/rapoartelor de evaluare, consilierii de probaţiune obţin informaţiile necesare folosind diferite metode şi tehnici de lucru printre care interviul, documentarea, observaţia, convorbirea, etc. Toate informaţiile astfel obţinute sunt menite să ofere organelor judiciare o imagine obiectivă asupra mediului social şi familial al persoanei evaluate, precum şi asupra factorilor care au generat comportamentul său infracţional şi care pot inhiba/dezvolta o conduită prosocială.
Una dintre dimensiunile importante ale procesului de reintegrare socială a persoanelor care au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală este supravegherea. Conform legislaţiei care reglementează activitatea serviciilor de probaţiune, supravegherea se referă la controlul pe care consilierul de probaţiune îl exercită asupra conduitei persoanei supravegheate, în vederea monitorizării modului în care aceasta respectă măsurile și obligaţiile impuse de către instanţa de judecată prin hotărârea judecătorească. Este foarte important ca persoana să conştientizeze că, supravegherea în comunitate este o alternativă la pedeapsa cu închisoarea, că are de respectat un program, că trebuie să ducă la bun sfârşit o serie de activităţi care o vor pregăti pentru viaţă într-un mod pozitiv, conform cu normele acceptate de societate.
De la înfiinţarea Serviciului de Probațiune Vrancea şi până în prezent, în evidenţa acestuia s-a înregistrat un număr de 4045 de persoane supravegheate și minori, menţinute în stare de libertate. Aşa cum se poate observa din studierea diagramei de mai jos, creșteri semnificative s-au înregistrat odată cu modificarea legislației penale și de probațiune la 1 februarie 2014.
După 20 de ani de activitate, probaţiunea a reuşit, credem noi, să convingă mediul juridic, societatea civilă, justiţiabilii, publicul larg de utilitatea şi eficienţa în punerea în executare a sancţiunilor și pedepselor alternative la detenţie, contribuind la reabilitarea socială a persoanelor sancționate sau condamnate menţinute în stare de libertate şi scăderea riscului de recidivă în cazul acestora. Prin specificul activităţii sale, probaţiunea contribuie implicit la protecţia publicului prin creşterea gradului de siguranţă socială şi, totodată, creează cadrul favorabil în care persoana sancționată sau condamnată poate să repare prejudiciul adus comunităţii prin comiterea faptei.
