Unele dispoziţii din Codul Rutier au constituit motiv de sesizare a Curţiii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. Potrivit ştirilor juridice, se arată, că, din formularea dispoziţiilor art. 109 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în forma modificată prin legea dedusă controlului de constituţionalitate, nu se înţelege, cu claritate, dacă poziţionarea vizibilă se referă la autovehiculele pe care se instalează dispozitivele destinate măsurării vitezei sau la înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. De asemenea nu este clar dacă vizibilitatea trebuie raportată în vreun fel la distanţele de 500 – 1.000 m faţă de radar, în cazul amplasării dispozitivelor radar în localitate, respectiv de 2.000 – 4.000 m, în cazul amplasării acestora în afara localităţii, distanţe prevăzute de legea criticată pentru presemnalizarea prezenţei, în zona drumului public, a dispozitivelor radarjnstalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere, precum şi a dispozitivelor radar tip pistol.
În aceste condiţii, fiind susceptibile de mai multe interpretări, de natură să genereze impredictibilitate în aplicare, dispoziţiile art. 109 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în forma modificată prin legea dedusă controlului de constituţionalitate, sunt neclare, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie cu privire la calitatea legii.
Prin raportare la criticile aduse prevederilor presupus neconstituționale art. 109 alin. (6) – (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, în forma modificată prin legea criticată, care prevăd obligativitatea presemnalizării prezenței, în zona drumului public, a dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staționare sau pe suporții amenajărilor rutiere și a dispozitivelor radar tip pistol – care limitează activitățile poliției rutiere de aplicare a normelor legale privind viteza maximă admisă (pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus) la acțiuni presemnalizate, Curtea a constatat că soluția legislativă se îndepărtează de la scopul reglementării în materia circulației pe drumurile publice, care vizează siguranța traficului rutier, aspectul cel mai important constând, în mod evident, în ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public.
Totodată, această soluție legislativă lipsește aplicarea legislației rutiere – sub aspectul asigurării respectării limitelor legale de viteză – de componenta coercitivă raportat la cea mai mare parte a rețelei de drumuri publice, aducând totodată atingere și prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, în componentele sale referitoare la apărarea ordinii și a siguranței publice și la garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
De asemenea, Curtea a avut în vedere faptul că presemnalizarea obligatorie a prezenței, în zona drumului public, a dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staționare sau pe suporții amenajărilor rutiere, precum și a dispozitivelor radar tip pistol este de natură să ducă la o practică de respectare a dispozițiilor legale privind limitele de viteză numai în zonele presemnalizate ca atare.
Prin Decizia nr. 684/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 50/2019, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că dispoziţiile articolului unic [cu referire la art. 109 alin. (6) – (11), (13) şi (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002] din Legea pentru modificarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt neconstituţionale.
