Zeci de parlamentari au inițiat un proiect de lege pentru revizuirea Constituției, care interzice alegerea în funcții publice a condamnaților, dar și grațierea și amnistia pentru fapte de corupție. De asemenea, se prevede ca CCR să se poate pronunța cu privire la OUG la sesizarea președintelui şi a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit legestart, modificările propuse sunt următoarele:
Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării;
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European. Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnări.
Acordarea amnistiei și a grațierii colective pentru fapte de corupție este interzisă.
Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a deputaților sau a senatorilor amnistia şi graţierea colectivă, cu privire la faptele de corupție.
Nu pot face obiectul inițiativei legislative a Guvernului amnistia și grațierea colectivă, cu privire la faptele de corupție.
Acordarea grațierii individuale pentru fapte de corupție este interzisă.
Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit. h), i) și l) – (infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora, acordarea amnistiei sau a grațierii colective, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi).
De asemenea, proiectul prevede că CCR are următoarele atribuţii: ,,(…) se pronunţă asupra constituţionalităţii ordonanțelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Avocatului Poporului; hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi 11 ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”.
