Pentru prima dată în istoria omenirii, în oraşe locuiesc mai mulţi oameni decât în zonele rurale. Europa este unul dintre cele mai urbanizate continente. Aproximativ 75% din populaţia acesteia locuieşte în zonele urbane și începând cu 2020, proporţia va fi de 80%. În consecinţă, cererea de pământ în interiorul şi în împrejurimile oraşelor devine acută, iar extinderea urbană reconturează peisajele şi afectează calitatea vieţii oamenilor şi mediul mai mult ca niciodată. Planificarea şi gestionarea urbană au ajuns pe prima pagină a agendei politice, transportul şi locuinţele fiind provocări cruciale. Restrângerea spaţiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane şi are un impact negativ imediat asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei. Creşterea densităţii locuitorilor din zonele urbane produce o nevoie crescândă de spaţiu. În paralel cu evoluţia teritorială a marilor oraşe, s-au modificat structura, arhitectura şi design-ul urbanistic, de cele mai multe ori, în detrimentul spaţiilor verzi.
Potrivit unui raport al Agenției pentru Protecția Mediului, prezentat în cadrul Colegiului Prefectural, se arată că,,Vrancea, și în mod special oraşul Focşani, are o situaţie net deficitară privind suprafaţa medie a spaţiului verde pe locuitor, dacă se ia în vedere că norma OMS este de 50 mp/locuitor. Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului se specifică la “Art. II. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spatiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2013”. Focşaniul nu dispune, în prezent, de necesarul minim de spații verzi. Conform ultimei adrese primite de APM Vrancea, suprafaţa medie de spaţiu verde este abia de 10,2 mp/locuitor”, mai arată raportul Agenției pentru Protecția Mediului Vrancea. Iată care este norma de spațiu verde pe locuitor, în orașele din județul Vrancea
Potrivit aceleiași surse, marile cartiere păstrează, în ansamblu, importante suprafeţe de spaţii verzi, care, cel puţin teoretic, fac obiectul proiectării specializate, aparţinând domeniului public şi fiind administrate de asociaţiile de locatari/proprietari. Încadrarea acestei categorii importante de spaţii verzi în ansamblul verdelui public urban este susţinută de forma juridică a încadrării terenurilor, contrar mentalităţii încă larg răspândite în rândul locatarilor, care nu concep faptul că aceste spaţii verzi aparţin domeniului public al oraşului.
Modul în care aceste spaţii verzi vor fi gestionate în viitor poate contribui la schimbarea imaginii urbane, în prezent alterată prin moştenirea arhitecturală din perioada comunistă, percepută în general sub forma unui complex de elemente negative, între care „spaţiile verzi” cu aspect neplăcut sau cu o utilizare incertă joacă un rol care nu este deloc de neglijat. Iată care este suprafaţa spaţiilor verzi din total intravilan, în mediul urban, la nivel judeţean, exprimate în hectare:
