Splina este un organ foarte important, supranumit ,,inima sistemului limfatic”. Această a doua inimă, care cântărește aproximativ 200 de grame, este sensibilă la frig și umezeală, doi factori de mediu care o pot distruge. Splina este un organ mare cam cât un pumn, aflat în zona superioară a abdomenului, între coaste și diafragmă, având un rol foarte important pentru o imunitate puternică.
Aceasta înghite globulele roşii bătrâne ale sângelui şi face un fel de curăţenie. Eritrocitele sau globulele roşii, când îşi termină rolul, se retrag în splină şi mor. Splina devine un cimitir al globulelor roşii, menționează doctorulzilei.ro. Splina, în anumite cazuri de boală, mănâncă şi limfocitele, acele globule albe ce se luptă cu infecţiile. Când splina este mărită din cauza altor afecţiuni, ea afectează şi alte celule ale sângelui, trombocitele, cu efect important în coagularea sângelui şi în fluidizarea acestuia.
Care sunt cauzele durerilor de splină? În primul rând, traumatismele, loviturile ce o pot fractura, despica, afectându-i, în cazuri mai grave, şi vasele. Când splina se măreşte din pricina unor efecte negative, ea se poate lăţi până în zona buricului. Uneori, acest organ important se măreşte, atingând dimensiunea ficatului. Iată unele boli ce o măresc: chistul hidatic în splină sau TBC-ul la splină ori abcesul în splină, ce înseamnă o infecţie localizată în acest organ. Când se lungeşte splina, omul are diafragma presată şi nu mai respiră bine, putând să facă şi lichid la plămâni.
Acest organ poate da şi o durere în umărul stâng. Când se măreşte, poate presa colonul şi tulbură scaunul sau evacuarea gazelor. Şi unele boli de sânge duc la mărirea splinei. În traumatism, marele pericol este sângerarea. Când se goleşte de sânge splina nu se mai întâmplă pompajul corespunzător al sângelui, ce devine sărac în oxigen, conducând celelalte organe către situaţii critice.