În data de 26 mai, simultan cu alegerile pentru membrii din România ai Parlamentului European, va avea loc și un referendum național privind justiția. Duminică, secțiile de votare se vor deschide de la ora 7:00 și se vor închide la ora 21:00, moment în care nu vor mai fi primiți alți alegători. La aceste alegeri, cetățenii care se află într-o altă localitate decât cea în care își au domiciliul vor putea vota la orice secție de votare, urmând să fie înscriși pe listele suplimentare, în baza actului de identitate, potrivit avocatnet.ro. Iată câteva dintre principalele informații pe care trebuie să le știți cu privire la referendumul din 26 mai.
- Referendumul pentru justiție va avea două întrebări. În aprilie, șeful statului a oficializat cele două întrebări la care să răspundă cetățenii la referendumul pentru justiție. Decizia președintelui a venit în contextul în care și în Parlament, și în Guvern se discută de ceva vreme diverse modificări care ar urma să fie făcute Codului penal, Codului de procedură penală și altor acte normative care țin de justiție. Cele două întrebări ale referendumului vor fi:
Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?
- Cei care se vor duce să voteze la referendum vor primi două buletine de vot, câte unul pentru fiecare dintre cele două întrebări propuse de șeful statului, iar în secțiile de vot vor exista, două urne în care să fie introduse cele două buletine de vot.
- Pentru cele două scrutine vor fi folosite buletine de vot și urne separate. Practic, cetățenii care vor merge să voteze vor primi trei buletine de vot, unul pentru alegerile europarlamentare și două pentru referendum, vor folosi aceeași ștampilă pentru a-și exprima opțiunile, apoi vor pune buletinele în urne distincte. De asemenea, Guvernul a precizat că alegătorii pot opta să își exercite dreptul de vot doar pentru un singur tip de scrutin și că prezența la vot va fi consemnată pe liste electorale diferite pentru cele două tipuri de alegeri.
- Cetățenii pot afla online la ce secție de votare sunt arondați. Dacă se întâmplă să nu fie în localitatea în care își au domiciliul, românii își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare din țară. Însă dacă duminică sunt în orașul de reședință și doresc să se ducă la alegeri, atunci trebuie să se prezinte la secția de votare la care sunt repartizați. Dacă nu știi care este secția ta de votare, poți accesa online Registrul electoral și să afli în câteva secunde unde trebuie să votezi.
- După alegeri, cetățenii pot afla dacă a votat altcineva în locul lor. Cei interesați pot trimite o solicitare la Autoritatea Electorală Permanentă în care să ceară informații despre cum s-a „comportat” CNP-ul lor la alegerile din 26 mai, mai exact, dacă în dreptul CNP-ului lor există o semnătură care să ateste faptul că persoana a votat, chiar dacă, poate, nu s-a întâmplat acest lucru.
- 6. Ce înseamnă amnistia și grațierea pentru infractori? Cele două sunt mecanisme care ajută infractorul în moduri diferite. Cea mai importantă diferență dintre amnistie și grațiere este efectul pe care îl au asupra infractorului: amnistia șterge răspunderea penală cu totul, pe când grațierea șterge doar obligația de a ispăși pedeapsa sau o parte din ea. La amnistie, infracțiunile se șterg din cazier, pe când la grațiere nu se întâmplă acest lucru.
- Care sunt infracțiunile de corupție la care se referă prima întrebare de la referendum? În general, corupția reprezintă abateri de la normele de moralitate, cinste și datorie, iar în cazul infracțiunilor de corupție, această abatere se face prin folosirea în mod ilegal a poziției sau a funcției pentru a obține diverse interese personale sau de grup. Codul penal enumeră patru fapte de corupție, respectiv darea și luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență.
- Care sunt condițiile în care se pot emite ordonanțele de urgență (OUG)? Prin OUG, Guvernul poate da legi pe care, în mod normal, doar Parlamentul ar avea dreptul să le adopte. Potrivit Constituției României, prima și cea mai importantă condiție a adoptării unei OUG este însăși urgența reglementării. Pe lângă existența unei situații extraordinare, Guvernul trebuie să motiveze urgența emiterii atât în nota de fundamentare, cât și în preambulul ordonanței și să explice de ce împrejurările descrise constituie o urgență. De asemenea, Guvernul este limitat și în ceea ce privește obiectul unei OUG.
- Doar Avocatul Poporului poate contesta OUG la Curtea Constituțională, motiv pentru care cea de-a doua întrebare propune chiar extinderea acestui drept către alte entități ale statului.
- Chiar dacă referendumul va fi validat, nu înseamnă că legislația se va modifica. Așa cum este specificat în Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, în cadrul acestuia populația poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme de interes național sau local. Acest lucru înseamnă că referendumul din 26 mai va fi unul pur consultativ, iar cetățenii doar își vor exprima opinia cu privire la cele două întrebări. Cu alte cuvinte, indiferent dacă referendumul este validat și dacă răspunsul majoritar al cetățenilor va fi unul pozitiv, rezultatul nu trebuie neapărat să fie respectat de către cei care au dreptul să inițieze proiecte de lege în domeniul justiției.
- Românii nu pot iniția proiecte de lege privind amnistia și grațierea. După cum am specificat și mai sus, referendumul de duminică va fi unul consultativ. Așadar, cu toate că inițiativele legislative pot aparține atât celor din Guvern și Parlament, cât și cetățenilor cu drept de vot, aceștia din urmă au anumite restricții constituționale referitoare la problemele care pot face obiectul unui astfel de proiect legislativ, respectiv, printre altele, chiar cele două teme ale întrebării: amnistia și grațierea.
