Pompierul lunii mai 2019 a fost desemnat de către ISU Vrancea în persoana plutonierului major Baciu Adrian. Acesta își iubește meseria și crede că un salvator trebuie să fie, în virtutea meseriei, mereu alături de cei aflați în necaz, pregătit oricând pentru a le salva viața și bunurile. În data de 8 mai, în timp ce se afla în tura de serviciu, în jurul orei 10.20, un apel la numărul unic de urgență 112 anunța un incendiu, la o locuință din comuna Gura Caliței. În cel mai scurt timp, spre locul indicat, s-au deplasat două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD, se precizează într-un comunicat al ISU Vrancea. ,,Ajunse la fața locului, forțele de intervenție au localizat imediat incendiul care se manifesta generalizat la întreaga locuință în suprafață de 50 mp. În calitate de comandant de echipaj, în această misiune, plutonierul major Baciu Adrian a intervenit exemplar. Cu toate că flăcările invadaseră şi bunurile aflate în casă, subofițerul,împreună cu ceilalţi membri ai echipajului, aupătruns în interiorul locuinţei de unde auevacuat două butelii cu GPL, pe care ulterior le-au răcit, evitând astfel producerea unei explozii. Totodată, prin măsurile întreprinse, incendiul a fost lichidat în limitele găsite fiind salvate două case situate în imediata vecinătate.
Atât pentru contribuția pe care a adus-o în rezultatul intervenției, cât și pentru profesionalismul de care a dat dovadă în această misiune, plutonierul major Baciu Adriana fost desemnat ”Pompierul lunii mai 2019” la I.S.U. Vrancea. De asemenea, subofițerul s-a făcut remarcat prinatitudinea proactivă pe care o manifestă în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.În urma misiunilor la care a participat, a văzut că nici o intervenție nu seamănă cu alta iar pericolele la care sunt expuși pompierii necesită, pe lângă ”Curaj și devotament” , o temeinică pregătire profesională. De aceea, s-a preocupat să se perfecționeze și a urmat mai multe cursuri în domeniul situațiilor de urgență cum ar fi cele de căutare-salvare în mediul urban, acordare a primului ajutor calificat, alpinist. De când a îmbrăţişat profesia de salvator, recunoaşte că este mult mai stăpân pe sine, a devenit mai calm în situaţii limită și analizează atent situația înainte de a lua o hotărâre pentru că ”decizia trebuie să fie cea corectă, orice greșeală poate fi fatală pentru tine sau pentru ceilalți.”
A ştiut că meseria de pompier nu este una uşoară deoarece implică sacrificiu iar binele făcut celorlalţi primează înaintea binelui propriu.Iniţierea în arma pompieri a făcut-o în timpul stagiului militar. Chiar dacă şi-a dorit să ajungă conducător auto, crede că a realizat mai mult, depăşindu-şi idealul. Din anul 2006 este încadrat subofiţer la Detaşamentul de Pompieri Focşani. Acum este comandant de echipaj şi alpinist. În toţi aceşti ani, asimţit frigul, oboseala, atingerea focului dar niciodată nu s-a dat bătut. Cu mândrie îşi aduce aminte că fără o condiţie fizică bună, nu ar fi reuşit într-una din intervenţiile care l-au marcat: “Era în iarna anului 2012, pe 12 ianuarie. Nu pot să uit ziua asta! Afară erau -20 0 C, era un viscol năprasnic iar nămeţii mai maridecât casa. Abia ce se înserase că sună alarma! Am plecat la foc. Ardea o casă şi un depozit la Goleşti, cu totul aveau o suprafaţă de aproximativ 400 mp. Mai bine de şase ore ne-am luptat cu flăcările. Obosiţi, uzi până la piele şi îngheţaţi ne-am întors la bază. După nici cinci minute, alarma sună din nou. Incendiu de locuinţă la Vulturu! N-a mai contat nimic, am plecat din nou la treabă. Ardea o casă şi anexe. Când am ajuns acolo, proprietarul suferise un atac de panică. I-am acordat primul ajutor calificat. Ne-am adunat puterile şi într-un sfârşit, după vreo alte cinci-şase ore, am reuşit să stingem incendiul.Faptul că de câte ori sunt la intervenţie ştiu că întind o mână de ajutor semenilor mă motivează să îmi fac meseria cu pasiune şi responsabilitate. Sunt fericit când mă gândesc că sunt persoane care acum trăiesc datorită mie. Nu demult,am salvat o tânărăcopilă, cam de 15 ani, de la etajul trei. Stătea înmărmurită pe pervazul ferestrei gata, gata, să cadă. În blocul în care locuia izbucnise un incendiu. Când s-a dus să vadă ce se întâmplă,de frică, s-a pierdut cu firea şi a lăsat uşa apartamentului deschisă iar imobilul s-a inundat cu fum. În panica creată s-a refugiat la geam. Când s-a văzut din nou în siguranţă, mi-a mulţumit plângând de fericire.Astfel de emoţii mă fac să realizezcât de important e ceea ce fac şi de ce pompierii sunt cei mai iubiţi militari.”
Caracterizat de modestie, la înmânarea diplomei, colegul nostru a dorit să aducă mulțumiri întregii echipe ”Mă bucur că am fost recompensat cu această distincție dar meritul nu este doar al meu. De când sunt pompier am învăţat că întotdeauna te poţi aştepta la neprevăzut şi că numai cu ajutorul colegilor poţi trece de pericole. Fără echipă nu poţi face această meserie aşadar, vreau să le mulțumesctuturor. Fiecare din noi își cunoaște rolul și importanța iar meritul este al șefului de tură, plutonier adjutant Alexe Nicușor, care s-a preocupat îndeaproape de pregătirea noastră și a știut să ne coordoneze să formăm o echipă unită. Pot spune că după atâtea misiuni pe care le-am îndeplinit şi după foarte mult timp petrecut împreună, echipa înseamnă a doua mea familie.În fiecare coleg am văzut un model, de la toți am învățat câte ceva.De aceea, îmi doresc ca întotdeauna să ne întoarcemteferi,împreună din orice misiune.” Aşa cum zici: „Un pompier, este un salvator care își cunoaște menirea și încearcă să o ducă la îndeplinire făcând tot ce se poate pentru semenii săi.”